Că ne place, că nu ne place, cam tot ce se întâmplă în viețile noastre de zi cu zi este influențat de politică și de politicieni. De la mâncarea pe care o consumăm la prețul asigurării RCA, de la temperatura în casă până la distanțele pe care ne permitem să le parcurgem cu mașina, toate au o legătură – mai mică sau mai mare – cu decizii și acțiuni politice fie interne, fie internaționale.
Așa se face că cel mai recent eveniment politic al planetei, anume recent încheiatele alegeri din SUA, nu vor rămâne în niciun caz fără impact asupra vieții tuturor celor conectați, într-un fel sau altul, la blocul politico-economic occidental. Când răcește cineva la Washington, strănutăm cu toții.
Statele Unite au o politică externă destul de coerentă, ale cărei obiective principale nu se schimbă odată cu administrațiile. Dar între Democrați și Republicani există diferențe notabile în ceea ce privește modul în care urmăresc acele obiective. Or, după cum probabil știți deja, runda asta de alegeri a fost câștigată net de Republicani, care și-au însușit nu doar Președinția, ci și Senatul și (foarte probabil, deși încă se mai numără) Camera Reprezentanților.
Ce schimbări presupune asta? Ce este posibil (sau chiar probabil) să facă administrația Trump odată instalată la Washington?
Protecționism
În primul rând, sunt de aștepta convusii pe piața auto. Republicanii sunt cunoscuți pentru susținerea solidă pe care o oferă industriei locale, mergând de la subvenții pentru „ai noștri” până la sancțiuni pentru „ai altora”. E de așteptat ca productorii auto neautohtoni să sufere la intrarea pe piața americană, o piață de 1,500 de miliarde de dolari.
Republicanii, prin vocea lui Donald Trump, au anunțat deja intenția de a introduce o suprataxă de 200% pentru mașinile de import, cu ținta declarată de a stopa importurile dinspre Mexic. În realitate, așa cum ne putem da seama și din acțiunile similare ale Comisiei Europene, problema nu e Mexicul, ci China. Dealtfel, liderul republicanilor a și afirmat, cu subiect și predicat, că vrea să scape SUA de importurile chinezești în domenii strategice ca oțelul, farmaceuticele și produsele electronice.
E de așteptat, deci, un mic război al tarifelor între SUA, Europa și China, cu consecințe pe care ni le putem doar imagina.
Mai subțire cu ecologia și mașinile electrice
La primul său mandat, președintele Trump a făcut o nefăcută: a retras SUA din Acordul de la Paris, cel care vizează reducerea drastică a emisiilor de gaze de seră până în 2025-2030. Știți povestea. Republicanii par mult mai interesați de bunăstarea industriei americane decât de calitatea aerului respirat de români sau de condițiile climatice din Oceanul Indian. America first nu e doar o lozincă.
Prin urmare, având în vedere istoricul acțiunilor și declarațiilor, este de așteptat ca SUA să se retragă din nou din grupul statelor ecologiste (în care a reintrat în timpul mandatului Biden). Facilitățile pentru producătorii și cumpărătorii de mașini electrice, oferite de administrația democrată, vor fi anulate.
Dincolo de semnalul politic pe care l-ar da o astfel de retragere, este de așteptat ca industria auto americană să reducă drastic investițiile în tehnologii verzi și să revină la ce știe să facă mai bine: mașini masive cu motoare puternice, potrivite stilului de viață american. Nu mai departe de acum câteva săptămâni relatam, cu oarecare surprindere, că Ford a transformat o fabrică de mașini electrice într-una de camionete pe benzină cu motoare de 7 litri. Or fi știut ei ceva...
Ironia face că unul dintre cei mai notorii susținători și sponsori ai Republicanilor în recenta campanie electorală a fost nimeni altul decât Elon Musk, principalul promotor al electrificării traficului rutier. Dar lui Musk nu-i ducem grija. Compania Tesla Motors tocmai a depășit 1,000 de miliarde de dolari capitalizare bursieră (echivalent cu două treimi din piața auto anuală a SUA), iar charismaticul afacerist a fost numit în fruntea nou-înființatului Departament al Eficienței Guvernamentale. Am trăit să-l vedem pe Musk bugetar!
Petrol mai ieftin?
Pe lângă producția de mașini, o altă ramură industrială de tradiție a Americii este extracția de petrol. Nici nu se uscase bine cerneala pe buletinele de vot, că Republicanii anunțau deja că intenționează să autorizeze noi foraje pe terenurile federale, pentru a mări producția de petrol și gaze naturale. Se așteaptă și o revigorare a capacităților energetice nucleare, lăsate de izbeliște în ultimii ani (dacă nu decenii).
Producția de petrol este deja la un nivel destul de ridicat după anii negri ai pandemiei, deci rămâne de văzut dacă firmele americane se vor înghesui să pompeze încă și mai mult țiței pe piață. Pe de altă parte, Comisia Europeană și-a manifestat deja intenția de a înlocui gazul lichefiat importat din Rusia cu gaz american. Deci piață ar fi. Rămâne de văzut dacă o eventuală creștere a producției va fi însoțită și de o ieftinire a carburanților. Că scumpirile s-au simțit de fiecare dată.