Asemenea multora dintre voi, suntem încrezători în puterea tehnologiei de a rezolva o mare parte din problemele lumii. În fond, mulțumită unei inovații tehnologice suntem capabili să vă furnizăm ofertele pentru asigurări RCA online în doar 60 de secunde.
Dar nu despre noi este vorba aici, ci despre o tehnologie care promite mult: mașina autonomă sau AV (Autonomous Vehicle). E un vis mai vechi al inginerilor, implementat cu mare succes în domeniile aeronautic și naval. În privința transportului rutier, însă, lucrurile sunt mult mai complicate, din motive evidente.
Nu avem timp și spațiu acum să facem un istoric al acestei tehnologii. E suficient pentru moment să amintim că primele teste s-au făcut în anii '50 și că prima mașină echipată cu un proto-model de „pilot automat” a fost creată în anii 70 de japonezii de la Tsukuba. Avea două camere video și un computer analogic care interpreta imaginile primite de la acestea.
Să sărim, deci, în actualitate. Ultima veste vine (firește) din Statele Unite, unde autoritatea rutieră americană (NHTSA) a demarat o anchetă care vizează unul dintre cei mai inovativi producători auto din lume: Tesla.
Conform documentației prezentate de NTHSA, modulele de autonomie de pe mașinile Tesla au probleme serioase în interpretarea datelor de trafic. Una dintre cele mai recente probleme semnalate de NTHSA este aparenta incapacitate a modelelor Tesla de a recunoaște vehiculele de intervenție (ambulanțe, mașini de pompieri) în condiții de vizibilitate redusă. Nu mai puțin de 11 accidente soldate cu17 răniți și un mort au rezultat din această incapacitate. NTHSA acuză Tesla că rezolvă acest gen de probleme pe șest, prin update-uri de software trimise clienților, fără să informeze autoritățile despre aceste „rechemări virtuale în service”.
Anul trecut, în Canada, un echipaj de poliție a pornit în urmărirea unei Tesla Model S care depășise viteza legală și care părea să nu aibă pe nimeni la bord. Mașina, comutată pe pilot automat, a accelerat până la 150 km/h iar când, într-un final, polițiștii au ajuns-o din urmă, au realizat că șoferul și pasagerul din dreapta...dormeau. Unul dintre ofițerii implicați în operațiune a declarat „în 23 de ani de meserie n-am văzut așa ceva.”
Tesla derulează în prezent un program pentru testarea variantei beta a Tesla Full Self-Driving System (TFSD), care ar permite modelelor sale să se conducă singure. Ce e ciudat, însă e că că testarea nu se realizează în poligon, așa cum e practica în toată industria auto, ci pe șoselele americane. Iar la volan nu se află piloții de încercare ai companiei, ci simpli proprietari de Tesla.
Elon Musk în persoană recunoaște că mai e de lucru până când TFSD va fi cu adevărat operațional: „Trebuie să facem acest sistem complet operațional pentru a-l putea oferi ca pachet suplimentar atractiv.” Cu toate astea, șoferii de Tesla care și-au dorit să facă parte din programul de testare au fost nevoiți să scoată din buzunare cam 10,000 de dolari. Altfel spus, cobaiul plătește injecțiile care i se administrează.
Software-ul AV al Tesla mai face ceva: evaluează stilul de condus al șoferului și îi acordă scoruri în funcție de anumiți parametri predeterminați. Criticii sistemului afirmă că întregul concept e o aberație periculoasă întrucât stimulează șoferul să conducă nu pentru a evita accidentele, ci pentru a-și îmbunătăți scorul.
Un exemplu: computerul îl penalizează pe șofer pentru frâne și viraje bruște, ceea ce îl va „dresa” pe conducătorul auto să le evite și, în timp, reflexele sale se adaptează la cerințele sistemului de rating. Asta înseamnă că, atunci când îi va tăia calea un copil pe bicicletă sau un câine, primul său instinct nu va fi să evite coliziunea, ci să nu-și strice scorul. În momente care cer reacții fulgerătoare, asta poate face diferența dintre viață și moarte.
Tocmai de aceea, tehnologia mașinii autonome nu are doar fani, ci și critici (de vizualizat această dezbatere) care afirmă că mai e foarte, foarte mult de făcut până când computerele vor fi cu adevărat capabile să înlocuiască omul la volan. Problema rezidă în complexitatea situațiilor de trafic. Se pot întâmpla atâtea evenimente sau combinații de evenimente încât este imposibil să le prevezi pe toate și să le introduci în rutinele unui calculator de bord.
Este evident, deocamdată, că indiferent cât buzz se face în jurul mașinilor autonome – și câți bani se câștigă din promisiunea autonomiei – șoferul uman, bun, prost, cum o fi el, nu poate fi înlocuit pe de-a întregul de sisteme electronice.
În România, cu atât mai puțin, având în vedere că orice software de autonomie ar trebui să conțină modulul „vaci și căruțe pe autostradă.”